Un an plin de binecuvantari!
Sărbătorile de iarnă au venit, au trecut şi au lăsat, cel puţin pentru mine, extrem de puţin timp de pregătire pentru a păşi în sfârşit în marea aventură care îmi stă în faţă. M-am bucurat de zăpadă ca mulţi alţii, mi-am amintit de copilărie, am trăit sentimente amestecate, am simţit încredere şi în acelaşi timp teamă...iar acum sunt la ultimii paşi. În curând voi pleca în Moldova.
Pentru că cei de aici sunt şi vor fi mereu parte din inima mea, aş vrea să vă povestesc aici despre ultimele activităţi, pe care sigur le voi păstra în amintire cu mult drag.
Dacă pentru cei mai mulţi venirea iernii înseamnă vacanţă sau concediu, pentru noi, cei de la Cuvântul Întrupat a însemnat chiar şi mai mult efort. Aşteptându-mă la acest lucru am rugat pe cei care mă păzesc în rugăciunile lor să mi se alăture ca o armată de soldaţi dedicaţi Domnului. Fără rugăciunile dumneavoastră nu aş fi putut face ce am avut de făcut – nici în timpul acesta despre care vă povestesc şi nici pe mai departe.
Programul nostru de iarnă a cuprins trei evenimente importante:
Pe 19 decembrie a fost serbarea copiilor pentru părinţi. Prin cântece, versete recitate şi roluri, copiii au arătat familiilor lor scena naşterii Mântuitorului, după care au avut bucuria sa le împartă acestora cadouri pe care ei le făcuseră dinainte, cu mult efort şi cu multă dragoste.
Colindul s-a desfăşurat în două zile: pe 22 decembrie la familiile copiilor şi pe 23 decembrie la familiile din bisericile din Galaţi, familii care ne sprijinesc spiritual şi financiar. Ne-am bucurat ca prin Vestea cântată cu glas de copil să ducem în aceste case mulţumirea noastră.
Noaptea de 24 decembrie a fost o celebrare, pe care am avut bucuria să o petrecem în casa unei familii din biserică. Suntem recunoscători acestei familii care şi-a deschis casa pentru zeci de persoane zgomotoase şi prea pline de energie. Ospitalitatea lor va fi răsplătită cu siguranţă de Tatăl tuturor binecuvântărilor. În cadrul acela de familie, împreună cu copiii ne-am rugat, am cântat, am spus cuvinte speciale unii despre alţii, am desenat, am ornat prăjituri, şi am experimentat sentimentul de „casă” împreună.
Momentul deschiderii cadourilor este mereu unul special. E atât de frumoasă faţa unui copil care se bucură de surpriza pe care pregătit-o cineva care îl iubeşte!
Am terminat seara cu filme preferate de copii.
Au trecut şi aceste evenimente şi mai sunt zece zile până la plecare mea în Moldova. Primul termen este de trei ani, termen care acum mi se pare foarte lung pentru a nu fi aproape de familie, prieteni şi biserică.
Câteva lucruri despre Moldova:
Este considerată una din cele mai sărace ţări din Europa. Populaţia se ridică la 4 320 784 dintre care 22 000 sunt copii abandonaţi. Numărul ridicat de copii lăsaţi în grija bunicilor sau a altor rude, şi din păcate de cele mai multe ori abandonaţi, se datorează plecărilor părinţilor în alte ţări la muncă. Salariul minim pe economie este de 300 Ron, iar cel mediu de 500 Ron. Dorinţele noastre pentru Moldova includ un centru de zi la care să vină copiii pentru o masă caldă, un duş, consiliere, ajutor la teme şi cel mai important pentru a primi dragose şi călăuzire spre Dumnezeu. Pentru acest centru avem în minte modelul centrului din Galaţi.
Sărbătorile de iarnă au venit, au trecut şi au lăsat, cel puţin pentru mine, extrem de puţin timp de pregătire pentru a păşi în sfârşit în marea aventură care îmi stă în faţă. M-am bucurat de zăpadă ca mulţi alţii, mi-am amintit de copilărie, am trăit sentimente amestecate, am simţit încredere şi în acelaşi timp teamă...iar acum sunt la ultimii paşi. În curând voi pleca în Moldova.
Pentru că cei de aici sunt şi vor fi mereu parte din inima mea, aş vrea să vă povestesc aici despre ultimele activităţi, pe care sigur le voi păstra în amintire cu mult drag.
Dacă pentru cei mai mulţi venirea iernii înseamnă vacanţă sau concediu, pentru noi, cei de la Cuvântul Întrupat a însemnat chiar şi mai mult efort. Aşteptându-mă la acest lucru am rugat pe cei care mă păzesc în rugăciunile lor să mi se alăture ca o armată de soldaţi dedicaţi Domnului. Fără rugăciunile dumneavoastră nu aş fi putut face ce am avut de făcut – nici în timpul acesta despre care vă povestesc şi nici pe mai departe.
Programul nostru de iarnă a cuprins trei evenimente importante:
Pe 19 decembrie a fost serbarea copiilor pentru părinţi. Prin cântece, versete recitate şi roluri, copiii au arătat familiilor lor scena naşterii Mântuitorului, după care au avut bucuria sa le împartă acestora cadouri pe care ei le făcuseră dinainte, cu mult efort şi cu multă dragoste.
Colindul s-a desfăşurat în două zile: pe 22 decembrie la familiile copiilor şi pe 23 decembrie la familiile din bisericile din Galaţi, familii care ne sprijinesc spiritual şi financiar. Ne-am bucurat ca prin Vestea cântată cu glas de copil să ducem în aceste case mulţumirea noastră.
Noaptea de 24 decembrie a fost o celebrare, pe care am avut bucuria să o petrecem în casa unei familii din biserică. Suntem recunoscători acestei familii care şi-a deschis casa pentru zeci de persoane zgomotoase şi prea pline de energie. Ospitalitatea lor va fi răsplătită cu siguranţă de Tatăl tuturor binecuvântărilor. În cadrul acela de familie, împreună cu copiii ne-am rugat, am cântat, am spus cuvinte speciale unii despre alţii, am desenat, am ornat prăjituri, şi am experimentat sentimentul de „casă” împreună.
Momentul deschiderii cadourilor este mereu unul special. E atât de frumoasă faţa unui copil care se bucură de surpriza pe care pregătit-o cineva care îl iubeşte!
Am terminat seara cu filme preferate de copii.
Au trecut şi aceste evenimente şi mai sunt zece zile până la plecare mea în Moldova. Primul termen este de trei ani, termen care acum mi se pare foarte lung pentru a nu fi aproape de familie, prieteni şi biserică.
Câteva lucruri despre Moldova:
Este considerată una din cele mai sărace ţări din Europa. Populaţia se ridică la 4 320 784 dintre care 22 000 sunt copii abandonaţi. Numărul ridicat de copii lăsaţi în grija bunicilor sau a altor rude, şi din păcate de cele mai multe ori abandonaţi, se datorează plecărilor părinţilor în alte ţări la muncă. Salariul minim pe economie este de 300 Ron, iar cel mediu de 500 Ron. Dorinţele noastre pentru Moldova includ un centru de zi la care să vină copiii pentru o masă caldă, un duş, consiliere, ajutor la teme şi cel mai important pentru a primi dragose şi călăuzire spre Dumnezeu. Pentru acest centru avem în minte modelul centrului din Galaţi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu