joi, 2 iunie 2011


Suferinta….???
Dezamagire….???
Oare este cineva in lumea aceasta sa nu cunoasca ce este suferinta? Eu cred ca nu e nimeni care sa nu stie acest cuvant dar nu numai sa il stie, dar sa si fie aplicat la viata lui. Incepand de la Adam si Eva toti oameni sufera. Atatia oameni si-au pus atatea intrebari,dar au avut putine raspunsuri, au incercat sa dea solutie dar…inca ramane o lacrima pe obraz si atunci cand ea curge intrebarea persista …. Dece??? Si nimeni nu poate oferi un raspuns satisfacator care sa solutioneze intrebarea si sa o rezolve. Cunosc oameni care dupa ce le-au murit tatal ,care era la varsta a doua,nu au mai vrut sa auda de Dumnezeu, L-au respins si pun aceeasi intrebare: Dece?? Dece tocmai noua,tocmai eu daca El este bun dece ingaduie,si…nici eu nici alti nu pot sa raspundea unor oameni care au inima numai rana.
Citesc presa si observ: uragane care matura totul in calea lor; incendi care devasteaza paduri; epidemi si virusi fatali; cutremure si tsunami. Centrale nucleare afectate care la randul lor afecteaza omul si multe altele in jurul lor pe zeci de chilometri. Lumea este in alerta,tot omul vrea sa-si salveze viata dar acei care cad ca prada sunt nenoriciti. Cum putem sa ne dam un raspuns,cum putem sa dam un raspuns??? Ne priveste sau nu ne priveste raspunsul pentru suferinta???
Privesc in jur,privesc in contextul indepartat si vad oameni care incearca sa traiasca fara Dumnezeu, lasandu-L undeva deoparte, omenirea crezand si crede ca Dumnezeu nu mai are nici un cuvant de spus pentru noi. Mergi pe strada poti sa citesti pe fetele oamenilor dezamagirea ce o au din cauza vieti pe care nu stiu sa o traiasca, crezand ca acea e viata pe care o traiesc ei; mergi in Biserici vezi pe fetele unor oameni dezamagirea ce o au pe Dumnezeu, dar din cauza ca nu Il inteleg pe El, si aceasi intrebare persista si sta undeva sus pe frontispiciu sa fie vazuta de toata lumea: DECE???
„Dece nu ne lasa sa ne bucuram? Am inpresia ca nu ne mai iubeste. Ce am facut de meritam numai suferinta? Dece El care este asa de sfant,corect,atotputernic si iubitor nu ne lasa si pe noi sa ne bucuram, dece atata boala? Dece atata necaz,dece imi da in suflet deznadejde de a crede ca El ne-a uitat,ma simnt de parca nu mai am valoare in ochi Lui. Dece se poarta asa cu copii Lui pentru care a suferit si a foast rastignit???” sunt doar cate din intrebarile unei personae, pe care mi lea pus si nu stiam ce sa spun,doar atat am putut sa fac de cat sa plang impreuna cu aceea persoana.
Daca spun ca Dumnezeu este suveran, e ca si cum as infige cutitul si mai adanc in rana si nu as rezolva nimica. La afirmatia ca Dumnezeu e suveran omul ar zice: asta inseamna ca Dumnezeu e brutal; noi am spune: e din cauza pacatului dar omul ar reprosa: numi pasa de asta eu vreau un Dumnezeu care sa nu ma lase sa sufar……. In vremea lui Isus ucenici Lui nu ar fi crezut ca El ar fi putut sa moara si chiar daca s-ar fi intamplat ar invia foate repede cu o glorei nemaivazuta. Acest om care a linisti valurile mari infuriate, care vindeca pe bolnavi, care scotea demoni din om si invia morti,cum un asemenea Om sa moara?? Totusi iata-L atarnand pe cruce. Si ma intreb de ce Dumnezeu Tatal a ingaduit ca Dumnezeu Fiul sa sufere asa de mult pe pamant? Oare nu a fost El un exemplu in toate pe acest pamant?? Bada , un exemplu mare. Nu condamn pe nimeni cand isi varsa offul din cauza suferintei si dezamagiri ce il apasa, pentru ca in suferinta foarte greu vedem lucruriile asa cum vrea Isus Cristos sa le vedem.
Ce inseamna toate aceste lucruri pentru mine si pentru tine?
Se spune ca intr-un lagar de concentrare erau cativa crestini,unul din crestini a fost condamnat la moarte prin spanzuratoare. In ziua aplicari acestei condamnari s-au adunat toti pentru a privi moartea acestuia,unu dintre detinuti a spus: sa vad unde este Dumnezeul lui acum,sa vad il sacapa? un alt crestin a raspun: este cu el,chiar in el,moare impreuna cu el.
Dragi mei, imi este foarte greu sa dau o afirmatie simpla ca “Dumnezeu este cu noi cand suferim” pentru ca astefel de afirmati le gasest la tot coltu dar asa e, Dumnezeu sufera impreuna cu noi,plange impreuna cu noi, ganditiva la Iov. “Cine nu vede in toate cestea dovada ca mana Domnului a facut asemenea lucruri? El tine in mana sufletul a tot ce traieste, sufletul oricarui trup omenesc… El are puterea si intelepciunea; El stapaneste pe cel ce rataceste sau rataceste pe alti. El ia robi pe sfetnici si tulbura mintea judecatorilor…. Vrei dar sa te certi cu El, pentru ca nu da socotela fiecaruia de faptele Lui???(Iov 12:9-10,16-17 ;33;13). Imi dores asa de mult ca acest articol sa fie o mangaiere pentru uni si o ridicare pentru alti.