miercuri, 21 ianuarie 2015

NU RENUNŢA




Nu renunţa













Îţi aduci aminte când te-ai dus prima dată la grădiniţă? Şi de acolo te-ai pregătit pentru clasa I, după care ajungi in clasa a II-a, a III-a, şi tot aşa până la liceu. Unde apare o mare schimbare în viaţa ta, trebuie să fii cel mai bun, să iei cele mai bune note şi să ajungi şi la facultate. Aici continuii pas cu pas pana la marele moment în care trebuie să ieşi în lume. Apoi când ieşi în această lume faimoasă vine lupta pentru succes şi carieră. Şi din nou pare să fie o scară înaintea ta, ceva spre care încerci să ajungi tot timpul. Când ai vreo 50 de ani te trezeşti într-o zi şi zici “A? am ajuns şi mă simt la fel cum mă simţeam dintotdeauna” De ce? Pentru că totdeauna ai trăit pentru “UNDEVA” fără să te fi putut bucura de roadele primei acţiuni.
Dămi voie să-ţi spun ceva ce deja ştii. Lumea în care trăim nu e doar răsărit de soare, e un loc foarte rău şi mizerabil şi nu contează cât de tare eşti deoarece într-o zi te va doborâ , te va pune în genunchi şi te va ţine acolo permanent dacă îi permiţi. Însă nu este vorba despre cât de tare eşti lovit ci despre cât de tare poţi fi lovit şi să continuii să mergi înainte. Poţi sta şi să fii zdrobit de această lume sau poţi să lupţi şi să găseşti drumul înapoi spre lumină. Ridicăte şi niciodată să nu mai renunţi ... Cei mai mulţi dintre noi nu vom avea realizări (succes) pentru că atunci când studiem şi obosim renunţăm. Nu trebuie să-ţi fie frică. Nu poţi să câştigi întotdeauna, dar să nu-ţi fie frică de a lua o decizie. Trebuie să crezi că se va întampla ceva diferit.
 Acel care spune că poate şi acela care spune că nu poate au amândoi dreptate de obicei … diferenţa însă dintre un câstigător şi un pierzător este că înfrângerea face parte din viaţa ambilor dar câştigătorul se ridică şi o ia de la capăt din nou şi din nou. Majoritatea oamenilor nu vor prospera, nu vor încerca să se depăşească, mulţi din ei se vor plânge dar nu vor să facă nimic asupra situaţiei lor. Foarte puţini oameni sunt dispuşi să înfrunte durerea, sacrificiul şi efortul necesar pentru a avea succes. Campionatele nu se câştigă pe stadion ci în miile de ore de antrenament. Gândeştete şi întreabăte cine vrei tu să fii? Dăţi seama ce te face fericit… Indiferent de cât de nebuneşte pare pentru alţi oameni. Fă o alegere, i-a o decizie “Ce o să fii?” “Cine o să fii?” si “Cum o să faci?” … dar ia o decizie.
Să nu arăţi cu degetul spunând că nu eşti ceia ce doreşti să fii din cauza lui sau a ei sau a orcăruia. În fiecare zi e o noua zi, fiecare moment e un nou moment acum trebuie să ieşi şi să le arăţi că eşti o persoană diferită.
O profesoară în timp ce îi învăţa pe studenţi a luat un pahar cu apă şi i-a întrebat “Cât credeţi că e de greu acest pahar cu apă?” Răspunsurile au fost multiple şi profesoara a spus “Greutatea exactă nu contează … ea depinde de cât timp ţii paharul în mână. Dacă îl ţin un minut în mână nu este o problemă, dacă îl voi ţine o oră voi simţi o durere în braţ, dacă îl voi ţine o zi braţul va amorţi şi paraliza. În fiecare caz greutatea paharului nu contează dar cu cât îl ţin mai mult cu atât mai greu devine.” Profesoara a continuat: Stresul şi îngrijorările din viaţa noastră sunt ca şi acest pahar de apă. Dacă ne gândim la ele un timp nu se întâmplă nimic, dacă ne gândim la ele un timp mai lung vor începe să doară şi dacă ne gândim toată ziua la ele ne vom simţi paralizaţi, incapabili de a face ceva. Aduţi aminte “PUNE PAHARUL JOS.”

miercuri, 31 decembrie 2014

Dragostea Lui Dumnezeu


Dragostea lui Dumnezeu

Ne aflăm la sfârşitul unui an sau începutul altuia. Pentru unii poate a fost un an al apogeului, pentru alţii un an al adâncului cel mai de jos sau pentru unii un an oarecare. Pentru unii timpul poate trece foarte repede, pentru alţii foarte incet, indiferent ce simţi el trece. Astăzi e un nou început…. e vremea să decizi.
În următoarele momente aş vrea să privim la ceia ce a facut Isus pentu noi. Naşterea lui Isus este făgăduinţa lui Dumnezeu împlinită prin cruce.  Dumnezeu nu ne putea da o altă dovadă mai mare de iubire, decât moartea lui Isus Hristos pentru răscumpărarea noastră. “Fiindcă ATÂT de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică.” (Ioan 3: 16)

Oare cum ar trebui să ne comportăm ştiind cât de mult Dumnezeu ne-a iubit?

miercuri, 24 decembrie 2014

Ce faci?

Ce faci?

     Martin Luther King spunea că “cea mai stăruitoare şi urgentă întrebare a vieţii este: ce faci tu pentru ceilalţi?”
Trăim într-o societate individualistă unde lipseşte cooperarea. De multe ori uităm că purtăm o răspundere şi pentru cel care este lângă noi. De aceea societatea are o nevoie continuă de oameni care să fie gata să aloce mai mult timp. Poate aţi auzit următoarea afirmaţie "Lucrurile pe care le obţinem în viaţă ne pot face un trai. Lucrurile pe care le dăruim, pot face o viaţă." Nu te uita în jos la cineva, decât dacă ai de gând să-l ajuţi.
      "Se spune că într-un sat trăiau doi fraţi, fiecare cu familia lui săracă. Unul dintre ei şi-a luat lumea în cap şi a plecat în căutarea unui loc în care să trudească cu spor şi să se întoarcă acasă cu o sumă bunicică de bani. După câţiva ani de absenţă, soţia celui plecat a aflat că omul ei a murit pe meleaguri străine. Ea s-a aşteptat ca măcar banii agonisiţi de el să-i fie trimişi, dar spre surprinderea tuturor, banii au sosit pe adresa fratelui celui mort. Împreuna cu banii, a sosit şi o scurtă notă: "Dragul meu frate, dă-i soţiei mele cât vrei tu, iar restul opreşte-ţi ţie". Omul acela era rău şi zgârcit şi n-a dat văduvei decât câţiva bănuţi, oprindu-şi aproape întreaga sumă pentru el şi familia lui. Fapta lui scandaloasă a revoltat toată comunitatea, dar ... ce era scris era scris. Văduva a simţit însş că trebuie să fie şi o altaă cale şi a cerut ca problema lor să fie rezolvată de rabinul cel bătrân. Zis şi făcut, s-au dus cu toţii la rabin. Baătrinul i-a privit cu blândeţe şi le-a zis: "Problema nu-i grea, dar trebuie mai întii să-mi promiteţi că veţi face întocmai cum vă voi spune, altfel n-are rost să-mi răcesc gura degeaba." Sigur de el, fratele hrăpareţ s-a grăbit să promită înaintea tuturor cş vor asculta întocmai. Atunci rabinul le-a cerut saă aducă fiecare partea pe care şi-au luat-o din moştenirea celui plecat. Când banii au fost aşezaţi iarăşi în două părti înaintea lui, rabinul a mai citit odată nota, adăugând şi un comentariu: "Dragul meu, dă-i soţiei mele cât vrei tu, iar restul opreşte-ţi ţie". Fratele dumitale ştia ce fel de om zgârcit şi rău eşti şi a ştiut şi cum vei face împărţeala. De aceea eu propun ca să facem întocmai cum a spus el: ce-ai vrut tu, să dăm acum femeii, iar restul, adică ce-i dăduseşi ei, să-ţi rămână ţie". Şi rabinul a luat suma mare de bani, a dat-o văduvei, iar pe cei câţiva bănuţi i-a dat celui lacom."
     Poverile celor din jurul nostru nu sunt însă întotdeauna de natură materială. Există necazuri care împovăreaza mai mult decât sărăcia. Fii gata să te apropii de cel singuratic şi să stai de vorbă cu cel nebăgat în seamă. Fii gata să suferi ruşinea celui care a căzut în păcat şi apropie-te de el ca să-l ridici.
Nu uita că cei ce trec prin "furtuni" au nevoie de braţele tale mângâietoare. În orice om există o frumuseţe strălucitoare. Mă repet poate n-ai prins ideea în ORICE OM exista o frumuseţe stralucitoare. Starea ta de spirit îi influenţează constant pe oamenii care vin în contact cu tine. Suntem fiinţe empatice şi ne molipsim imediat de la emoţiile celorlalţi. Acţiunile tale îi motivează pe cei din jurul tău în mod indirect. Nici măcar nu e nevoie să îi îndemni, doar să fii consecvent când faci acele lucruri. Şi dacă vrei să cunoști un om cu adevărat, privește cum îi tratează pe cei inferiori, nu pe cei egali cu el
      A face o diferenţă. La început pare atăt de descurajant. Se presupune că trebuie să ai un fel de influență, talente deosebite şi mult timp. De fapt, este nevoie doar de dorinţa de a face un singur lucru un pic mai bine. Mohandas Gandhi spunea: “Fii schimbarea pe care vrei s-o vezi în lume”
      Prin acest articol te îndemn să te întrebi "Ce faci deja pentru ceilalţi?"



duminică, 21 decembrie 2014

Relaţiile dintre oameni


Ai oameni care te ajută?
Eşti o persoana care ajută?
    La un moment dat toată lumea se simte ca un străin. Dar tot ce trebuie să faci este să spui simplu "SALUT" pentru a face pe alţii să se simtă bine-veniţi. Suntem oameni şi interacţionăm între noi. Relaţiile dintre oameni sunt diferite şi complicate. Fiecare dintre noi avem relaţii diferite cu persoanele cu care interacţionăm şi asta pentru că fiecare persoană este privită altfel şi de la fiecare îţi doreşti altceva: relaţie de familie; prietenie strânsă; colegialitate; etc.
Jhon Maxwell spunea în felul următor despre relaţiile interumane:
  • Cel mai nesemnificativ cuvânt : Eu.
  • Cel mai important cuvânt : Noi.
  • Cele mai importante doua cuvinte : Vă mulţumesc.
  • Cele mai importante trei cuvinte: Totul este iertat.
  • Cele mai importante patru cuvinte : Care este părerea dvs. ?
  • Cele mai importante cinci cuvinte : Ai făcut o treabă bună.
  • Cele mai importante şaşe cuvinte : Vreau să te înţeleg mai bine.

Citeam nu de mult despre următoarea povestioară:
       Se spune că în cadrul Jocurilor Olimpice Speciale, de la Seattle la linia de start s-au aliniat nouă handicapaţi fizic şi mental, pentru o cursă de 100 de metri. S-a dat startul şi cu toții au început să învârtă din răsputeri roţile cărucioarelor spre linia de sosire. Cu toţii, în afară de un băiat, al cărui carucior s-a oprit în bordură şi s-a răsturnat. A căzut şi a inceput să plângă. Ceilalţi opt i-au auzit plânsul. Au încetinit şi s-au oprit. Apoi s-au intors şi au luat-o înapoi, cu toţii. O fată cu un grav handicap mental s-a aplecat spre el și l-a sărutat spunându-i: “Așa că e mai bine acum?”. L-au ridicat. Apoi, ținându-se de mâini au pornit cu totii spre linia de sosire.
     Este oare neapărat nevoie să fim privaţi de sănătate pentru a ne da seama că oamenii sunt mai importanţi decât realizările noastre? Probabil că cel mai grav handicap de care suferim este subaprecierea fiinţei umane, egoismul cu care ne zbatem fiecare să fim invingători, să fim inaintea altora în cursa vieţii.
Nimeni nu e singur cu necazul lui, totdeauna mai există cineva care se gandeşte la el, care suferă la fel, care se bucură , şi aceasta ne da putere să înfruntăm mai bine provocarea care ne stă în faţă.
     Daca n-ai vrea decât să fii fericit, ar fi uşor; dar vrei să fii mai fericit decât alţii şi asta este aproape întodeauna greu, pentru că suntem încredinţaţi că ceilalţi sunt mai fericiţi decât sunt în realitate!
Ca şi concluzie trei lucruri pe care le-am auzit recent:
  1. Relaţiile implică o muncă serioasă
  2. Avem nevoie de oameni care să ne ajute să devenim “oameni”
  3. Dumnezeu poate lucra perfect prin oameni imperfecţi