Dupa un timp in care parca toate se impotriveau plecarii noastre spre Moldova, iata-ne in miez de noapte hotarati si pregatiti pentru a duce la indeplinire misiunea planificata pe data de 10.14.2011.
In gara centrala din Chisinau, ploaia ne-a intampinat, si ne-a condus pana inspre sfarsitul saptamanii. Totusi nu ne-a putut opri decat in mica parte de la activitatile propuse. Un exemplu ar fi, ca nu am putut planta pomii adusi din Romania, in curtea internatului, acesta fiind unul dintre proiecte.
Toata perioada cat am stat acolo a fost pentru noi atat un timp de slujire, cat si de formare. Am intalnit oameni noi, oameni dedicati in lucrarea Domnului, persoane gata sa renunte la comoditate , care au ales sa reduca din timpul lor personal, pentru a fi cat mai mult un ajutor pentru cei care aveau nevoie de el. Cat despre retetele culinare, pot sa spun ca se deosebesc de noi. Fiecare mercat avea un raion cu numele de ''culinarii'', unde aveau foarte multe mancaruri gatite, cum ar fi: sarmale, coltunasi cu carne clatite cu carne si ceapa, multe tipuri de salate toate cu foarte multa maioneza si multe prajituri si torturi , toate mult mai ieftin decat in Romania.
Am fost primiti in gazda de niste oameni deosebiti, care si-au pus la dispozitie resursele lor, pentru a le impartasi cu noi. Dimineata, dupa micul dejun, ne deplasam catre apartamentul Magdei, misionara din Romania cu care corespondam si cu care ne-am hotarat sa lucram timp de o saptamana. Am facut cunostinta cu echipa de acolo. Lucrarea la internat se desfasura de obicei intre orele 13:00 si 17:30. Timp in care ne jucam cu acei copiii, faceam teme cu ei, participam la lectii biblice. Sunt impartiti in trei grupe si merg prin rotatie, in sala universului, bucuriei, sala de arta si camera luminii. Acolo sunt tratati cu foarte mare atentie de catre fetele din grup. Ele incearca sa valorifice talentele copiilor, acordandu-le atentie, ii ajuta sa constientizeze lucrurile rele pe care le fac, le ofera afectiunea ce le lipseste si care e greu sa o primesti in conditiile in care profesorii sunt foarte reci si distanti fata de ei, parintii unora nici nu sunt interesati de soarta lor, ori sunt prea ocupati cu bautura ca sa dea semnificatie copilului lor. Multi din ei sunt orfani, altii au participat chiar la situatii dificile in care au vazut cu ochii lor, cum unul dintre parinti este batut sau chiar injunghiat, si deseori au parte de abuzuri atat verbale cat si fizice.
Ultimele doua zile am plecat din Chisinau si ne-am indreptat catre Ciuciuleni, un sat la 50 de km departare. Ne-am bucurat de vreme frumoasa. Astfel, timpul fiind favorabil, am putut merge pe ulite , ceea ce ar fi fost imposibil in conditii de ploaie. Am fost impartiti in grupe de cate trei sau patru si ne-am indreptat in directii diferite, pentru a intra in vorba cu oamenii si a le spune din Evanghelie. Persoanele cu care ne-am intalnit, au fost dechise, deoarece nu li s-a cerut sa vina la o religie, ci s-au discutat probleme si lucruri esentiale cu care se confrunta fiecare om. Totusi au fost si multe exceptii cand rabdarea ne-a fost pusa la incercare. Aici am fost primiti cu foarte mare ospitalietate de catre cei care ne-au gazduit peste noapte. Duminica dimineata am plecat catre piata, unde am cantat si am impartit invitatii, apoi ne-am indreptat catre Biserica Golgota. La ora 3 am fost intr-o alta bisericuta din Chisinau unde de la 3 la 5:30 am petrecut un timp minunat alaturi de fratii de acolo. Am fost invitati sa ne reintoarcem, la o noapte de veghe impreuna cu ei, sa o petrecem in partasie frateasca cu marturii indemnuri, cantari si incurajari. Ne-am simtit ca intr-o familie, dar a trebuit sa ne grabim sa nu pierdem busul spre Romania. Am ajuns in final cu bine la Iasi, apoi am zgribulit de frig in asteptarea indelunga a unui vehicol, totusi dupa mai multe opriri am reusit sa ajungem somnorosi si obositi la Vama, dar fericiti de misiunea indeplinita.
By D@na P.
fiti binecuvintati de Domnul.
RăspundețiȘtergere