După doar 3 zile petrecute în Bulgaria în mintea mea s-a format o imagine despre această ţară diferită de cea pe care am avut-o înainte. Dacă înainte mi-o imaginam că o ţară care concurează cu România în mai toate domeniile după timpul petrecut acolo am constatat că este o ţară care are nevoie de ajutor. Ajutor pe care nu poate să i-l ofere Uniunea Europeană, sau alte state occidentale ajutor pe care noi românii trebuie să li-l oferim. Poate vi se pare o afirmaţie gratuită însă nu este deloc aşa. Analizând situaţia religioasă de acolo mi-am dat seama că oamenii trăiesc într-un întuneric profund. Ocultismul foarte des întâlnit chiar creştinii ortodocşi în situaţii de criză apelează la metode oculte. Însă lucrul cel mai trist pe care l-am remarcat a fost că şi bisericile evanghelice trec printr-o situaţie de criză. Conflictele şi tensiunile din biserici împletite cu lipsa viziunii şi a pasiunii pentru cei nemantuiti apar ca un tablou sumbru înaintea ochilor oricărui observator atent. Am auzit rugăminţi fierbinţi din partea unor fraţi de acolo în care solicitau ajutor din partea românilor, rugăminţi care mi-au mişcat inima şi care cred că mişcă şi inima lui Dumnezeu.
Deşi sunt doar câteva fraze care descriu situaţia din această ţară cred că sunt suficiente pentru a ne motiva la acţiune. Câteva persoane din echipa noastră s-au arătat interesate de o lucrare în această ţară dar pentru ca o lucrare durabilă să înceapă este nevoie ca bisericile din România să sprijine în rugăciune, moral şi financiar . Vreau să închei acest articol cu o rugăciune a lui Pavel care ne vorbeşte despre un Dumnezeu care asigură toate resursele şi care e capabil să deschidă ochii credincioşilor pentru a le vedea:
Şi mă rog ca Dumnezeul Domnului nostru Isus Hristos, Tatăl slavei, să ne dea un duh de înţelepciune şi de descoperire, în cunoaşterea Lui, şi să ne lumineze ochii inimii, ca să pricepem care este nădejdea chemării Lui, care este bogăţia slavei moştenirii Lui în sfinţi, şi care este faţă de noi, credincioşii, nemărginita mărime a puterii Sale, după lucrarea puterii tăriei Lui, pe care a desfăşurat-o în Hristos, prin faptul că L-a înviat din morţi, şi L-a pus să şadă la dreapta Sa, în locurile cereşti, mai pe sus de orice domnie, de orice stăpînire, de orice putere, de orice dregătorie şi de orice nume, care se poate numi, nu numai în veacul acesta, ci şi în cel viitor. El I-a pus totul supt picioare, şi L-a dat căpetenie peste toate lucrurile, Bisericii, care este trupul Lui, plinătatea Celui ce plineşte totul în toţi.
